Mária | iulie 30, 2024 | istoria produselor cosmetice
Doriți o lectură de vară amuzantă? Am pregătit pentru voi un rezumat al momentelor interesante și uneori bizare din istoria produselor cosmetice și a parfumurilor, pe care cu greu vi le-ați putea imagina astăzi. Unele vă vor amuza, iar altele vă vor surprinde.
Istoria cosmeticii și a parfumurilor face parte din poveștile fascinante despre dorința umană de înfrumusețare, care uneori a dus la practici incredibile, iar uneori la unele absurde. Ceea ce astăzi pare nebunesc, odinioară era considerat normal și o parte importantă a ritualurilor culturale. Aceste fapte istorice ne amintesc cât de divers și creativ poate fi omul în căutarea idealului de frumusețe.
Cleopatra, legendara regină egipteană, era cunoscută pentru frumusețea sa și pasiunea pentru lux. Își făcea băile în lapte de măgăriță pentru a-și menține pielea catifelată. Acest ritual extravagant necesita până la 700 de măgărițe pentru a asigura suficient lapte pentru băile sale.
Ne vom întoarce puțin la Cleopatra. În Grecia și Egipt, femeile făceau băi de excremente de crocodil și le foloseau ca mască pentru față. Cleopatra a inclus acest remediu în cartea de frumusețe pe care a scris-o.
Utilizarea excrementelor era cunoscută și în Japonia antică. Geișele foloseau guaninul din fecalele privighetorilor pentru curățarea și revitalizarea pielii. Excrementele de păsări erau procesate în pulbere și aplicate pe față, lăsând un aspect de porțelan după îndepărtare. Multe saloane de înfrumusețare de top folosesc încă această tehnică.
Nu doar excrementele erau folosite în istorie pentru îngrijirea frumuseții exterioare. În Roma antică, urina era utilizată în măștile faciale pentru a crea un luciu natural și pentru a face pielea mai catifelată. Utilizarea urinii ca agent de albire a dinților sau ca prevenire a cariilor poate părea și mai bizară, dar a fost atât de eficientă încât a fost folosită în multe ape de gură până în secolul al XVIII-lea.
În Grecia și Roma antică, pielea albă era un simbol al aristocrației și frumuseții. Pentru a obține tonul de piele dorit, femeile foloseau diverse substanțe, inclusiv plumb și mercur. Aceste substanțe toxice aveau efecte grave asupra sănătății, dar atingerea idealului de frumusețe era considerată mai importantă. La fel, în secolul al XVIII-lea, femeile foloseau plumb roșu pentru obraje și plumb alb pentru față, pentru a obține un aspect dramatic.
Numeroase parfumuri antice conțineau ingrediente provenite din excremente animale, cum ar fi ambra din intestinele balenei sau muscul de la mistrețul cu mustață. Aceste ingrediente erau valoroase pentru capacitatea lor de a fixa mirosurile și de a le asigura o durabilitate îndelungată. Astăzi, aceste substanțe sunt de obicei înlocuite cu alternative sintetice.
În perioada Renașterii, parfumurile cu ingrediente neobișnuite erau populare. Una dintre acestea era „mirosul de pisică”, care conținea extract din glandele pisicilor. Se considera că aceste parfumuri aveau proprietăți afrodisiace și creșteau atracția.
Dacă ați crezut că practicile ciudate sunt o relicvă a trecutului, vă înșelați. Ele sunt la fel de nemuritoare ca dorințele noastre de a menține frumusețea și tinerețea. Un exemplu este „procedura de palmă”, pentru care în Thailanda plătiți aproximativ 350 de dolari unui profesionist autorizat. Se spune că loviturile de palmă ajută la reducerea grăsimii de pe față și la eliminarea ridurilor. Procedura este utilizată și pe sâni și pe fese pentru a le contura. Dar voi? Ce sunteți dispuși să suportați pentru frumusețe?